Adevărul între iertare și putere
Astăzi m-am gândit la iertare și la putere. Puterea de a ierta, iubirea de putere, iertarea puterii sau cum s-ar putea combina toate astea pentru noi, muritorii de rând, ca să putem fi împăcați cu noi înșine sau unii cu alții.
Despre iertare cred că este cel mai de greu de vorbit dar și mai greu de făcut. Despre putere este cel mai ușor de vorbit și mult mai ușor de realizat. Împreună, iertarea și puterea, ar putea să facă o lume mai bună dar cum le este aproape imposibil să conviențuiască, practica arta simulării sau disimulării, după caz și nevoie.
Ar putea acționa ca un liant între putere și iertare, adevărul. Dar cum absolutul său nu există, relativul care îl caracterizează mai rău încurcă socoteala.
Și atunci? Atunci, ce? Iertăm puterea care în rostirea adevărului, relativ, desigur, disimulează o lacrimă? Dar, dacă lacrima e simulată? Atunci înseamnă că iubim puterea și adevărul devine absolut. Păi, și iertarea? Doar dacă adevărul e relativ. Altfel? Puterea nu iartă și iubește adevărul relativ.
Hai să o luăm altfel pentru că pare prea complicat.
Am puterea să-ți dăruiesc un măr pentru că te iubesc. Am sădit, cândva un măr, l-am îngrijit și chiar i-am transmis gânduri frumoase despre puterea lui de a crește, de a se înrădăcina și de a deveni rodnic. Pentru că acest măr mi-a dăruit fructe gustoase și sănătoase, ți-am cules și ție unul pe care ți-l dăruiesc în semn de iubire. Dacă ești inspirat poate însămânțezi sâmburii și cândva vei avea și tu meri roditori ca să poți dărui din fructele lor cu iubire.
Nu mă privi cirscumspect, nu este mărul discordiei. Nu mă crezi, dar privește cu atenție. Povestea acestui măr este despre iubire și putere dar și despre iertarea alungării din rai. De ce este nevoie de iertarea alungării din rai? Pentru că adevărul este relativ. Când din prea multă iubire împarți puterea cu adevărul relativ, riști să iei calea lui Adam. Dar, noi, muritorii de rând vom ierta pentru că doar așa vom putea fi împăcați cu noi înșine deși, primul impuls, este să dăm cu merele în capul puterii sau iubirii, depinde de circumstanțele adevărului.
Adevărul este că azi a fost o zi agitată pentru putere și adevăr, așa că m-am gândit la iertare și putere dar, dintr-un alt motiv. Pentru că, fiind 27 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Pantelimon, cel numit "doctor fară de arginți", aratandu-se prin aceasta cum că el n-a umblat după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea din rosturile lui și nu cerea de la nimeni să-i plătească pentru binefacerile facute. Și-a închinat viața slujirii aproapelui dar a sfârșit tragic.
Părintele Arsenie Boca spunea să avem înțelegere față de neputința omenească, să fim îngăduitori, să fim iertători, să fim binevoitori și să rostim o rugăciune pentru ca milostivul Dumnezeu să dea iertare sufletelor noastre.
Să ne gândim deci la putere cu iertare și să avem puterea de a ierta iubirea de putere pentru ca să putem fi împăcați cu noi înșine și unii cu alții în fața adevărului.
dr. Mihaela Stănciulescu
Comentarii
Trimiteți un comentariu