Puncte de Vedere

  Încă de la început vreau să știți că acesta este un MANIFEST care își dorește să tragă un semnal de alarmă puternic despre felul în care ne pregătim viitorul ca nație, despre cum ne asigurăm starea de echilibru emoțional în viitorul apropiat și despre nevoia imperioasă de a ne trezi din somnul rațiunii. Viața inviduală la nivel de colectivitate, inteligența emoțională, echilibrul și armonia între indivizi, înțelepciunea și cultura sunt dimensiuni spirituale și umane care dau sens trăirilor fiecăruia dintre noi. Fiecare dintre noi resimte propria emoție cu intensități diferite doar că felul în care o transpunem în viața cotidiană poate fi un act de curaj, asumare sau delăsare. Zilele acestea s-a desfășurat la Pitești, Festivalul de teatru pentru adolescenți și tineri - GATA. Evenimentul, care s-a dovedit de execepție, a reunit o serie de acțiuni care au contribuit, în mod inedit, la dezvoltarea personală și emoțională a fiecărui participant, aflat pe scenă sau în afara ei, organi...

Uneori pare că nimic nu se oprește în mersul ireversibil al ploii care strigă în timp ce se smulge din norii grei de așteptare. Se rup cu bucăți de cer încărunțit în veșnicie și se prăvălesc prin toamna rătăcită în nimicul de nicăieri. În neant, pașii stârnesc umbre pierdute prin ramuri ce așteaptă să fie dezgolite de frunze și împrăștiate de vântul rebel descătușat de furtuni. Undeva, nisipul din margine de mare se risipește prin venirea unui ieri răscolit de valuri furibunde, smulse din adâncul unui apus aprins de tăcere. Nici nu știi dacă e noapte sau zi în sufletul pierdut în neiertare, dar sigur clipa ce vine răstălmăcește orice după bunul ei plac. Iar tu ne minți cu fiecare constelație aprinsă pentru viitor privind neclintită prin oglinzi paralele, fără să ai habar că te-ai rătăcit prin propria conștiință. Încotro te îndrepți ploaie sălbătăcită de atâta deșertăciune? Urmele ți se șterg prin noroaie mișcătoare pentru ca mâine să o iei de la capăt sau chiar să nu te oprești nici da...