Nu va fi cu poeme!

 Nu va fi cu poeme, de această dată, sau va fi cu o urmă de poezie ca să apună și să răsară soarele sub reflexul unui zâmbet, chiar dacă trist, măcar cu speranță. 

Va fi despre azi, în alb și negru, pe înțelesul tuturor, cu mâna la suflet și întrebarea de ce?

Într-o zi în care creștinii ortodocși s-au putut împăca prin ei înșiși în rugăciune pentru Duminica Sfintei Cruci iar creștinii catolici s-au putut bucura de revenirea Papei Francisc în Piața Sfântului Petru de la Vatican, după o perioadă de grea încercare a sănătății sale, lumea din imediata noastră vecinătate este profund măcinată de neliniște, revoltă și război. Mulți trec nepăsători peste aceste vești pentru că își duc cu greu propriile vieți tulburate de lipsuri, neîmpliniri și tristeți. Alții trec nepăsători pentru că drumul lor este un carusel al stării de bine personal parcurs pe liniile unor hărți reale, între destinații luxuriante sau seri somptuoase presărate cu șampanie de lux și muzică de relaxare, în tihna propriei împliniri.  

Balcani Insight ar spune presa de analiză geo-politică, adică din Balcani sau de prin Balcani, mai neaoș, ca pe la noi, arată, în săptămâna ce tocmai s-a încheiat, ca o splendoare invizibilă sau ca o minunată nefericire, ca să folosesc oximoronele și să alunec în tristețea profundă care ne înconjoară cu sau fără știrea noastră.

În Turcia, primarul din Istanbul, Ekrem Imamoglu, opozant politic al președintelui Erdogan, a fost trimis la închisoare, în așteptarea rezultatului unui proces pentru acuzații de corupție, după cum a ordonat un judecător al tribunalului Caglayan. Partidul Republican al Poporului , din care face parte primarul Istanbului, este principala formațiune de opoziție deci Ekrem este principalul opozant al președintelui Erdogan. Scandalul a început miercuri, 19 martie a.c., și pentru că Partidul Republican al Poporului a denunțat această artestare ca fiind o lovitură de stat politică, a fost declanșat un val de proteste care s-a răspândit cu repeziciune în toată țara. Observatorii politici și jurnaliștii apreciază că s-ar fi atins o scară nemaivăzută de la mișcare de protest din anul 2013 care a izbucnit în Piața Taksim. Președintele Turciei spune că nu va ceda la "teroarea străzii". Surse de presă (vezi https://www.euronews.ro) spun că, vineri seară, pe 21 martie a.c., pe străzile din Istanbul s-au strâns 300.000 manifestanți, în ceea ce opoziția turcă a numit "o noapte a democrației". Și s-au aprins lanternele telefoanelor mobile într-un protest la care s-au folosit, din plin, gloanțe de cauciuc și tunuri cu apă. Care este prețul, qui prodest?

În Serbia, la 15 martie a.c., a fost cel mai mare protest din această țară după ce, anul trecut, la Novi Sad, acoperișul gării din acest oraș, abia reperat, s-a prăbușit și a ucis 15 oameni. Presa internațională spune că a fost, probabil, cea mai mare demonstrație din istoria țării din Balcani. Sub sloganul "Corupția ucide", la Belgrad, capitala Serbiei s-au strâns, potrivit observatorilor, între 275.000 și 325.000 de manifestanți. Autoritățile sârbe, prin Ministerul de Interne, au estimat 107.000 de participanți. "Pe 15 pentru 15" a fost deviza unui protest care a strâns oameni din toate colțurile țării, iar mulțimea a scandat: "Pompează! Pompează! (Pompaj!)" transmițând, astfel că protestul nu rămâne fără energie. Arhiepiscopul catolic din Belgrad, Ladislav Nemet, a transmis o scrisoare în care a spus, printre altele: "Curajul și hotărârea dumneavoastră de a lupta pentru dreptate și corectitudine sunt un semn de speranță și credință într-un viitor mai bun pentru Serbia". (vezi : https://www.dw.com/ro/). Premierul Vucic a demisionat din funcție, în luna ianuarie a.c., după protestele  pe care studenții sârbi le desfășoară de patru luni, însă, aceasta trebuie validată în Parlament unde, la începutul lunii martie, opoziția a folosit grenade fumigene și gaze lacrimogene. După protestul din 15 martie a.c., premierul Vucic a declarat că: "A înțeles mesajul. Cine se află la putere trebuie să înțeleagă, atunci când se adună atât de mulți oameni: trebuie să facem schimbări în noi înșine și să învățăm" (vezi: https://www.rferl.org/a/serbia-vucic).  Și s-au aprins lanternele telefoanelor mobile într-un protest la care forțele de ordine au folosit grenade asurzitoare. Care este prețul, qui prodest?

În Macedonia de Nord, la 17 martie, în orășelul Kocani, acoperișul unui club în care se desfășura un concert de muzică hip-hop, s-a aprins din cauza unor artificii. Sute de persoane s-au repezit să iasă pe singura ușă de acces funcțională, în timp ce flăcările cuprindeau cu repeziciune interiorul clădirii. Bilanțul incendiului a fost dramatic și s-a soldat cu 59 de morți și 197 de răniți. În dimineața următoare oamenii și-au manifestat furia distrugând cafeneaua care aparținea proprietarului clubului în care s-a produs tragedia, au spart geamurile firmei sale de logistică și i-au distrus un automobil. Mai apoi, s-au strâns în fața primăriei și au cerut arestarea vinovaților și elucidarea cazului. Primarul și-a prezentat, imediat, demisia. 76 de răniți cu arsuri grave au fost transportați pentru îngrijiri în state vecine și în țări europene pentru că în Macedonia de Nord nu mai există de ani buni nicio clinică pentru arși, cele două spitale au fost închise din lipsă de fonduri. Desigur, România a răspuns cererii venită prin Mecanismul de Protecție Civilă Europeană, a mobilizat un avion medicalizat și a transportat pacienții arși către alte țări. Premierul Macedoniei de Nord a declarat, la locul tragediei, că "Este o crimă în masă permisă de cineva din pricina banilor pe fond de corupție". Zilele următoare, la Kocani și la Skopje, în țara cu două milioane de locuitori, au fost demonstrații împotriva corupției. Și s-au aprins lumânări  și s-au păstrat momente de reculegere în timp ce episcopul ortodox al Eparhiei Kocani a îndemnat: "Haideți să rămânem liniștiți, pașnici și răbdători" (vezi: https://www.dw.com/ro/cine-e-responsabil). Care este prețul, qui prodest?

În Bosnia Herțegovina e fără proteste, dar cu o criză care se adâncește după ce președintele Republicii Srspka, Milorad Dodik a decis interzicerea mai multor instituții centrale pe teritoriul acestui stat. Practic, în luna februarie a.c., Adunarea Republicii Srpska a aprobat interzicerea activității, pe teritoriul său, a Procuratorii bosniace, a Consiliului Înalt a Procurorilor și a Agenției de Stat pentru Investigarea și Protecția Poliției de Stat. Observatorii politici apreciază că, după Acordul de la Dayton încheiat în anul 1995, aceste decizii recente conduc la instabilitate politică și pun în primejdie coexistența Republicii Srspka, cu populație ortodoxă și Bosnia Herțegovina în care trăiesc bosniaci musulmani și croați catolici. Parchetul bosniac a numit această decizie "un atac la adresa ordinii constituționale" iar Adunarea Republicii Srpska a răspuns prin votarea și aprobarea unei noi Constituții care permite, printre altele, formarea unei armate independente. Prin urmare, Parchetul bosniac a emis un mandat de arestare pe numele lui Milorad Dodik și pentru președintele Adunării Republicii Srpska, Radovan Viskovic iar Curtea Constituțională bosniacă a anulat temporar legile. Nu au fost proteste decât din partea comunității internaționale care s-a mobilizat rapid fie declarativ, cerând de la Bruxelles și până la Washington să fie evitată escaladarea care ar putea conduce la situații de criză, fie practic, prin secretarul general al NATO care a făcut o deplasare rapidă la Sarajevo și Pristina, pentru a reafirma angajamentul pentru pace. Serbia a declarat că va lupta pentru pace dar va sprijini Republica Srpska și conducerea acesteia, mandatele de arestare nefiind o contribuție la pace ci, mai degrabă, la destabilizare și haos în regiune (vezi: https://www.agenzianova.com/ro/news).               Care este prețul, qui prodest?

In Ucraina, în imediata noastră vecinătate, peste 300.000 de soldați ucrainieni au fost uciși sau răniți grav, 2 milioane de locuințe au fost distruse sau avariate, mai mult de jumătate din infrastructura energetică a Ucrainiei a fost avariată și este în ruină. După trei ani de război, economia Ucrainiei rămâne cu 10% mai puțin decât nivelul de dinainte de război iar un sfert din populație a părăsit țara definitiv. Este o realitate care poate convinge sau nu pe cei care trebuie să decidă soarta războiului. Cândva, explicația des citată a generalului prusac Carl von Clausewitz justifica  utilizarea violenței împotriva altor state: războiul este continuarea politicii prin alte mijloace. Care este prețul, qui prodest?

(vezi: https://foreignpolicy.com/2025/03/18/russia-ukraine-war-ceasefire-peace-negotiations-trump-zelensky-putin)

În Fâșia Gaza, în noaptea de 17 spre 18 martie a.c., forțele israeliene au reluat loviturile aeriene și bombardamentele. Cinci sute de persoane au fost ucise, dintre care 170 au fost copii. Aceste lovituri au loc după ce autoritățile israeliene au inițiat un asediu total în Fâșia Gaza blocând intrarea tuturor ajutoarelor și proviziilor umanitare, începând cu 2 martie, și fără a oferi asistență umanitară populației aflate la nevoie. Secretarul general al UNWRA (cel mai mare organism internațional al ONU pentru refugiații palestinieni), Phillipe Lazzarini a declarat că alimentarea "iadului pe pământ" prin reluarea războiului nu va aduce decât multă disperare și suferință. La 2 martie autoritățile israeliene au anunțat oprirea ajutorului umanitar care intră în Fâșia Gaza și este cea mai lungă perioadă de la începutul războiului. Rezervele critice, inclusiv alimente și echipamente medicale se epuizează și sunt urgent necesare pentru a răspunde la o situație umanitară, deja îngrozitoare. La 16 martie a.c., directorul UNICEF pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Eduard Beigbeder, a declarat că "Fără ajutorul umanitar care intră în Fâșia Gaza, 1 milion de copii trăiesc fără elementele de bază de care au nevoie pentru a supraviețui. Lor li se adaugă cca. 4000 de nou născuți care nu pot accesa îngrijiri medicale esențiale". Potrivit ONU, peste 1, 9 milioane de persoane, aproximativ 90% din totalul populației au fost strămutate din Fâșia Gaza din cauza războiului. Mulți au fost strămutați de vreo zece ori sau chiar mai mult. Din totalul celor 13.319 copii decedați, conform Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza, 786 au fost copii sub un an (vezi: https://www.unrwa.org/resources/reports/unrwa-situation-report-164-situation-gaza-strip-and-west-bank-including-east-jerusalem). Care este prețul, qui prodest?

În ziua de 23 martie, aici la noi, acasă în România, a fost sărbătorită Duminica Sfintei Cruci. Este un popas duhovnicesc al chemării sufletești pentru răbdare și întărire sufletească. În această zi, Crucea este scoasă în mijlocul Bisericii și împodobită cu flori ca simbol al acceptării propriei cruci, în viața fiecăruia dintre noi.  Crucea nu trebuie privită cu frică pentru că este mijlocitoarea celui mai profund mesaj spiritual despre faptul că drumul care ne duce la lumină trece prin suferință și jertfă. Este sprijinul, speranța, iubirea și nădejdea că prin credință, curaj și propria asumare vom afla Lumina Învierii.  Care este prețul, qui prodest?

Dr. Mihaela Stănciulescu*

***

(*doctor în științe politice - relații internaționale, cu teza "Dimensiunea religioasă a conflictelor din Balcani în perioada post Război Rece" bazată pe o cercetare în teren - Republica Macedonia de Nord, pentru documentarea Tratatului de la Ohrid;

vezi: https://www.academia.edu/6589315/Politic%C4%83_extern%C4%83_%C5%9Fi_diploma%C5%A3ie_%C3%AEn_Tratatul_de_la_Ohrid).